Monolog(partea a III-a)

Am facut-o.
I-am marturisit absolut tot.Chiar si ultimul sentiment ascuns pe undeva prin suflet.I-am povestit tot ce-mi place la ea si cat de mult ii apreciez calitatile.
Era seara si era cald.O priveam cum se misca lasciv in lumina slaba a orasului care patrundea in camera prin fereastra ei mare.Paharele erau pe jumatate goale.Vinul era la fel de rosu ca si buzele ei.O iubeam.Si atunci realizasem asta mai mult ca niciodata.Era atat de pasiva la sentimentele mele,imi suradea drept in fata.Am crezut ca la un momentdat va izbucni in ras.Dar nu a fost asa.
Usor,mi-a cuprins crestetul cu mainile si mi-a spus: "off,ce copil esti''.Apoi m-a sarutat si totul a decurs perfect.
Novel e exact tot ce mi-am dorit,totul,concentrat intr-o singura persoana.Una singura care ma completeaza perfect.
M-am simtit usurata ca i-am marturisit trairile fata de ea.Si sincer,chiar daca pentru cateva minute m-am simtit stanjenita,pentru ca aveam impresia ca am amuzat-o teribil cu spusele mele,ceea ce a urmat a compensat totul si m-a facu sa cred cu tarie ca si ea ma iubeste la fel de mult.
Se aud cateva picaturi de ploaie.Apoi din ce in ce mai multe.Pe geam intra mirosul de asfalt ud.Nu ne sinchisim sa ne ridicam pentru a inchide geamul.In bratele ei ma simt suficient de sigura ca totul va fi bine de acum incolo.
Se aude un telefon vibrand.Ea sare ca arsa.Raspunde.Se indeparteaza.Ramasa singura in camera inima imi bate din ce in ce mai tare.Pot sa-mi simt pulsul in tot corpul.Sunt atat de indragostita incat sper ca asta sa tina o vesnicie.Nici nu simt cum trece timpul.
Astept.
Astept..
Revine.Imi spune ca trebuie sa plece,ca are o urgenta,dar ma roaga sa ma gaseasca tot aici cand se va intoarce.



E dimineata.Ea inca nu a revenit.I-am promis ca o sa o astept.Dar ar trebui sa ajung si la scoala intr-o ora.Defapt,cred ca nu voi mai parasi apartamentul ei pana la pranz.Scoala mai pote astepta.
Ea nu!